SMURD-ul si un OM.

Standard

In sporturile de echipa exista expresia „Echipa castigatoare nu se schimba„. Pana la urma asta e adevarul, daca functioneaza, nu te apuci sa schimbi ceva.

SMURD-ul este un serviciu medical de intervenție rapidă, de fapt cam toata lumea a auzit in ultimii ani de SMURD, a intrat adanc in vocabularul roman, daca faci accident „vine si te scoate SMURD-ul” din masina. Pana aici nimic anormal, partea extraordinara, este ca SMURD-ul este un serviciu medical,  care culmea(!) functioneaza! Si functioneaza bine! E extraordinar faptul ca ceva din sistemul medical (chiar daca organizational SMURD-ul intra la pompieri) merge bine.  De ce sa schimbi ceva ce functioneaza, ceva ce are efect. Indiferent de ce se intampla in spate, poate ineficienta administrativa, poate costuri mari, poate interese, poate, poate, poate. Sunt multi de „poate”, dar este sigur ca baietii si fetele astea isi fac treaba repede si bine, cu alte cuvinte, PROFESIONIST!

Omul care se vede din spatele SMURD-ului este  Raed Arafat. Omul asta a avut ambitia si in 20 de ani a INVENTAT un sistem care intervine in cel mai scurt timp pe sosea, pe munte, pe apa.  Ca pasionat de munte si motociclism, am redirectionat cei 2% din impozit catre fundatia SMURD. Imi place sa stiu ca daca mi se intampla ceva, cineva cu un elicopter, ambulanta, barca, va veni sa ma ajute.  Pana sa existe colaborarea cu SMURD-ul, salvamontul era ajutat la interventii de elicoptere MApN, iar dupa cum imi spunea un salvamontist, aprobarea de decolare putea sa intarzie si 4 ore.  In cazul accidentelor, cum era cand echipajul de descarcerare nu avea si un paramedic?   E trist ca a fost nevoie de un strain care sa vina sa ne arate cum sa facem o treaba bine, sa ne arate ca trebuie sa iti faci treaba, nu sa apari la televizor.

Din pacate un sistem care functioneaza bine in Romania se vrea privatizat. Sau mai bine zis, unii il vor privatizat.  Fiecare judet cu SMURD-uletul lui, sau poate un IVR cu mesaje inregistrate „Pentru Buzau apasati 2, Pentru Ciorogarla apasati 3… Pentru Fracturi apasati 14, Pentru a fi transferat la un operator apasati 47”. Un sistem crescut si maturizat in 20 de ani a devenit interesant pentru privatizare, sau liberalizarea pietei cum s-ar spune pompos. Hai sa facem competitie la ceva ce merge bine si fara. Cum ar fi competitia in domeniul asta? Sa vina 2,3,4 ambulante la o interventie? Sa se certe care sa ia pacientul si sa deconteze interventia? Ambulante cu culori si steme diferite? Firme fantoma aparute peste noapte ca firmele de protectie si paza?

Dovada de ipocrizie? Politia Romana, institutie a statului a cumparat Loganuri de 70.o00 euro . SMURD-ul a cumparat 2 motociclete de 44.000 euro .  Ce cacat are o masina de politie? Extra platina la motor? Vine nea’ Gica Tablagiu’ la interventie sa iti salveze viata? Au defibrilator semi-automat, aspirator secretii, oxigen, trusa resuscitare, gulere cervicale, stingator? Pentru ca motocicletele SMURD au! De ce nu privatizati Politia? De ce nu Armata, Jandarmeria sau Pompierii?

Anunțuri

La multi ani 201x !

Standard

A mai trecut un an, am avut inca un revelion cu artificii, bautura si mancare cat pentru 2 saptamani.

Sper ca pragul pragul psihologic numit „revelion” – pentru ca acesta se sarbatoreste „pe nou”, „pe vechi” si pe diferite date – sa aduca o schimbare in lume, in oameni, in tot ce ne inconjoara.

2 Ianuarie e cea mai dramatica zi din an, ziua in care incep sa se incalce promisiuni si sa se darame vise. Se fac promisiuni ” de la anu’ ” iar cu prima ocazie (care pentru multi inseamna trezitul din mahmureala) incep sa se incalce promisiunile, nu mai beau, nu mai fumez, nu mai injur etc. Doar cuvinte, pentru ca e usor sa promiti si sa treci peste ele fara a te uita inapoi.

„De la anu’ ” al meu a inceput de pe 30 decembrie, preventiv.  De anul asta o sa scriu mai des pe blog si poate o sa fiu mai coerent. Cine stie poate in avalansa de promisiuni incalcate, voi face nota discordanta.

Etiamsi omnes, sed non ego.

Caviar si varza calita

Standard

In urma cu cateva luni, intr-o vineri, ma invita un prieten pe la el sa vedem un film. Respectivul abia isi achizitionase un retroproiector si mergea testat. Ne trezim 3 cupluri fata in fata cu filmul pe care respectivul il alesese. Era un film cu Leonard Acaprei cu teroristi, americani, libieni, bombardamente si chestii dinastea propagandiste. Pe la jumatatea filmului deja ma rugam sa crape vreun american, poate-poate iese din cliseul razboiului americacano-terorist. Ca final, evident americanii il salveaza pe Leo si toata lumea e fericita, nici unul nu crapa, ramane asta cu vreo 2 degete rupte dar cam atat. Buuun, dupa capodopera asta, gazda, se gandeste sa ne mai trezeasca cu o comedie. Cred ca a ales cel mai de cacat film posibil. Oricine si-ar lega o camera video la gat si s-ar plimba pe strada, ar fi scos un film mai bun. Era genul de comedie retardata copie/parodie dupa genul American Pie. Nu am mai rezistat in fum de tigara si filme care mi-au scazut IQ-ul cu cateva puncte bune si am plecat.

Intamplator aveam bilete la teatru pentru a doua zi. Diferenta…imposibil de descris. Piesa a fost „Fanteziile sexuale ale sotului meu m-au inebunit”, piesa foarte buna, jocul de scena…incredibil. Am ras la piesa asta cat nu am ras la toate filmele de comedie, in 24 de ani de viata.  Oricat de slab ar fi jocul de scena, oricat de frig ar fi in sala, teatrul va bate intotdeauna filmul. Teatrul e total 3D,  il traiesti si il simti, nu il descarci de pe PiratesBay. Teatrul e o sursa de cultura la care are acces oricine care isi permite sa cumpere un pachet de tigari.

Teatrul nu e facut pe calculator, nu e cu pisici albastre, nu se trag duble, nu se editeaza la montaj. Cum sa te uiti la filme de mana a 7a cand ai teatrul la indemana? Inca exista oameni care nu au calcat niciodata intr-un teatru, sau  la opera.

Pacat, sa ai acces la cultura si tu sa te uiti pe 0Tv,  sau la cacaturi de sitcom-uri romanesti.

Definiţia pantofarului

Standard

De aici: Ruxache.

1. Pantofarul urcă pe munte după 2 zile de grătăreală în staţiune, ca să vadă şi el ce-i aşa de frumos acolo sus.
2. Pantofarul urcă cu telescaunul/telecabina şi abia apoi merge pe jos. Dacă este pe drumul de întoarcere sigur se va gândi măcar să ia telecabina la vale.
3. Pantofarul începe să se gândească să se întoarcă abia după 2-3 ore de urcat.
4. Pantofarul nu întelege că o sacoşă de rafie este mai rezistentă decât o sacoşă clasică.
5. Pantofarul cară în rucsăcelul de oraş (în caz că are) haine, şi în sacoşă bere.
6. Pantofarul se modernizează luând cu el o valiza cu role în loc de sacoşă.
7. Pantofarul nu ia apă cu el căci nu are nevoie, dar cere după acele 2-3 ore de la turiştii din jur.
8. Pantofarul stă pe un petec de zăpada şi cere apă de la turiştii din jur.
9. Pantofarul, în caz că nu primeşte apă, bea o gură de vodkă de sete.
10. Pantofarul râde de tot ce nu înţelege: de rucsaci “uite, ăla are casa-n spate”, de turişti “uite, e roşu ca moş crăciun”, de brazi “uite, arată ca o ….”, de ciobani “bade, îţi plac oile?” etc.
11. Pantofarul priveşte peisajul doar de la belvedere.
12. Pantofarul se supară că e ceaţă, vânt, frig.
13. Pantofarul nu întelege ce văd alţii la un munte.
14. Pantofarul povesteşte tuturor că a făcut traseul x mult mai repede decât pe indicator.
15. Pantofarul merge de obicei în grup de pantofari lăbarţat de-a lungul potecii şi ţipă tot timpul după ceilalţi.
16. Pantofarul când nu ţipă fluieră.
17. Pantofarul, când nu ţipa li fluieră, înseamnă că a ajuns la cabană/cort şi urlă.
18. Pantofarul tânar e mai activ decât cel bătrân, mai ales pe traseu. La cabană urlă cam la fel.
19. Pantofarul nu poate sta liniştit în cabană, căci a venit să se distreze.
20. Pantofarul se distrează până spre dimineaţă.
21. Pantofarul nu e singur, are şi pereche.
22. Pantofăriţa e nervoasă că a fost greu, că de ce e frig, că uite cum mi s-a rupt tocul şi ăştia nici măcar o pizza decentă nu au.
23. Pantofarul devine încet încet puţin mai nefericit din cauza pantofăriţei.
24. Pantofarul nefericit încearcă să-i convingă pe toţi că CD-ul său cu manele e tare.
25. Pantofarul se trezeşte dimineaţă mahmur şi urlă a pagubă înjurând.
26. Pantofarul face foarte rar foc doar pentru a se încălzi, şi atunci vinovată e natura, nu echipamentul.
27. Pantofarul face foc cu jneapan.
28. Pantofarul cu experienţă are cu el un topor mare pentru jneapăn.
29. Pantofarul oricum are un topor “pentru urs”. Dacă nu e un topor e un cuţit “ca la rembou”
30. Pantofarul nu întinde cortul bine şi va urla toata noaptea că-l îa vântul. Pantofăriţa va ţipa isteric puţin mai des.
31. Pantofarul nu este luat de vânt căci există un Dumnezeu al pantofarilor.
32. Pantofarul cară după el o bâtă de 2 metri, devenind astfel ciomăgar-pantofar.
33. Pantofarul, ajuns pe vârf, se uită în jur şi spune: “Asta a fost tot?”
34. Pantofarul începe să se mulţumească, pe poteci, cu muzică oferită de celular.
35. Pantofarul îi roagă pe ceilalţi să-i facă cu celularul poza pentru haifaiv.
36. Pantofarul încearcă să se caţere pe toate obiectele îngrădite de pe vârf/platou, dar aproape niciodată pe stâncile din jur.
37. Pantofarul nu cade de pe stâncile din jur pentru că există un Dumnezeu al pantofarilor.
38. Pantofarul mai cade de pe stâncile din jur dar nu moare pentru că există un Dumnezeu al beţivilor.
39. Pantofarul nu-şi cară niciodată gunoiul la vale.
40. Pantofarul de treabă aruncă gunoiul la cabană.
41. Pantofarul are foarte mult gunoi de aruncat.
41. Pantofarul poartă pantofi.
42. Pantofarul uneori este sportiv, deoarece poartă pantofi de sport şi trening.
43. Pantofarul are de obicei blugii murdari la fund căci poartă pantofi.
44. Pantofarul dezvoltă o rezistenţă fantastică la umezeală şi nu mucegăieşte.
45. Pantofarul a apărut căci era prea frumos pe munte.
46. Pantofarul n-o sa dispară, căci îi place la munte.
47. Pantofarul este greu de nimerit cu pioletul căci există un Dumnezeu al pantofarilor.
48. Pantofarul nu cară niciodată apă ci numai alcool
49. Pantofarul dă o cărămidă de bani pe alcool dar niciodată 10 lei pt o pelerină de ploaie
50. Pantofarii fac coadă la izvorul unde este un afiş “apa caldă între orele x si y”
51. Pantofarul îşi încrustează numele pe copaci sau în cabane pentru posteritate, peste 20 ani le va arata copiilor pe unde a fost.
52. Pantofarul după urcuş de 1 oră printre brazi “se crede în pădure”
53. Pantofarul reuşeşte să facă nişte trasee la care un om cât de cât umblat nu s-ar încumeta

54. Pantofarul urcă pe Jepii Mici iarna cu o votca la bord, că a auzit el ca e cel mai cool traseu.

55. Pantofăriţa îşi lasă tampoanele în potecă

56. Pantofarul urcă pantele de-a dreptul, bărbaţii adevăraţi nu au nevoie de poteci şi marcaje

57. Pantofarii îşi împodobesc pantofăriţele cu flori de colţ şi alte flori protejate de lege.

58. Pantofarul cară într-o mână grătarul, într-o mână petul de bere la 2 l şi întreabă fiecare turist întâlnit în cale dacă mai e mult până la cabană că el nu mai poate.

59. Pantofarul ocupă locurile de la cabană şi când ajungi acolo după 10 ore de traseu nu mai ai unde să dormi.

60. În ochii prietenilor, pantofarul este un erou, doar a reuşit să meargă iarna la munte numai în adidaşi şi bluză de trening.

61. Pantofarul cand ajunge acasa se lauda la toti prietenii cat de tare s-a distrat cand a venit ursul si le arata filmuletul de pe telefon cand pantofarita era isterizata.
62. Pantofarul isi aduce aminte nostaligic de frigul facut noaptea la o stana cand a urcat in slapi si pantaloni scurti si s-a ratacit.
63. Pantofarul mai spune ca i-a fost de fapt frig pentru ca se terminase vodca. Si ca s-au ratacit pentru ca nu l-au ascultat pe el.

64. Pentru un patofar toti ceilalti sunt prosti ca merg cu bocanci grei in picioare

65. Pantofarita de vara ajunge la cabana si se mira ca nu are aer conditionat.
66. Pantofarita de iarna ajunge la cabana si nu doreste decat un jacuzzi plin de bule si un pahar de Martini.

67. Pantofarul sufera in tacere ca nu are si el bocanci. A vrut sa isi ia dar nu aveau modelul ala manelist de a vazut la Gutza.

68. Pantofarita “mai experimentata”, pe timp de ploaie, poate fi usor recunoscuta dupa umbrela aprins colorata care urca pe Valea Cerbului
69. Pantofarul ajunge la cabana si intreaba “Micul dejun este incus in pret?”
70. Pantofarul de vara este cel care vede o capra neagra si intreaba mirat “De ce ii spune capra neagra daca ea e maro?”
71. Pantofarul opreste la Mc’Drive inainte sa inceapa tura, pentru aprovizionare.

73. Pantofarul nu intelege de ce caram dupa noi “bete de ski” daca nu avem skiuri in picioare,”tarnacop” daca suntem pe platou sau in fata unei stanci iarna, “sfori si carabiniere” .

74. Pantofarul, daca a urcat pe un varf de 2000m in pantofi, crede ca daca “se supara” poate urca un 8000m tot in pantofi.
75. Pantofarul patofar are pantofi sport de rezerva.
76. Patofarita crede ca daca are unghile mai lungi o va ajuta sa catere mai bine.
77. Patofarul cara vodka dupa el pentru ca nu-i ajunge adrenalina oferita de munte.
78. Patofarul crede ca daca “se supara” si isi cumpara cel mai tare echipament va devenii cel mai apreciat mutzoman.
79. Pantofarul nu tine cont de previziunile meteorologice pentru ca s-a uitat la Verical Limit.
80. Pantofarul nu are nevoie de echipament special pentru ca se uita la Man vs. Wild.
81. Patofarul crede ca poate face in pantofi ce pot alti sa faca in bocanci, dublari sau papucei.
82. Pantofarul re recunoaste in traseu dupa mana din buzunar sau dupa vaitele pe care le scoate de cat de lunge traseul.
83. Pantofarul suna la salvamont doar daca ii cere pantofarita.
84. Pantofarul de munte se deosebeste de pantofarul de campie prin faptul ca cel de munte este expert in tehnici de supravietuire.
85. Pantofarul de campie vine la munte pentru a avea cu ce se lauda la prieteni.
85. Un patofar nu vine niciodata singur!
86. Pantofarul Alfa se recunoaste prin tonul miserupist.
87. Pantofarita Alfa se recunoaste prin faptul ca seamana cu o sorcova.
88. Pantofarul incepator cara mai putin alcool decat cei cu experienta.
89. Pantofarul renunta la a mai merge pe munte dupa o anumita varsta pentru ca “nu au mai avut timp”.
90. Cel mai tare echipament pe care si l-a achizitionat un pantofar vreodata este un rucsac Safari.
91. Pantofarul considera investitiile in echipamnet montan derizorii.
92. Pantofarul nu vine niciodata la munte pentru a contempla.
93. Pantofarul lasa mizerie pe munte pentru ca “daia plateste taxe”.
94.Pantofarul nu cere niciodata sfaturi pe munte dar intodeauna are un sfat de dat despre ce si cum.
95. Patofarul isi anunta tura tuturor cu cel putin 3 saptamani inainte pentru a avea timp sa o reanunte de cateva ori.
96. Panotfarul nu va iesi niciodata din granitele tarii se mearga pe munte indifernt de cati banii ar avea.
97. Un patofar intodeauna trebuie sa incalce cel putin o regula de munte dar majoritata cauta sa incalce cat mai multe!
98. Pantofarita are intodeauna o trusa de machiaj la ea.
99. Pantofarul intodeauna a trait cele mai tari aventuri.
100. PATOFARUL SE RECUNOASTE INTODEAUNA DUPA ATITUDINE SI NU MEREU DUPA PANTOFI SPORT!

Mai multe, aici.

Motociclisti

Standard

De fapt nu are nimic de-a face cu motociclismul, sau foarte putin. La noi, motociclistii sunt alintati „donatori de organe”. Simpatic, nu? Macar de-ar fi toti motociclistii donatori de organe…
Din pacate Romania are 1 donator de organe la fiecare 1 milion de locuitori, in conditiile in care media europeana este de 19 donatori/milion de locuitori. Nu inteleg de ce cineva ar prefera sa fie ingropat „intreg”, iar organe care ar putea salva viata altora,  sa putrezeasca in pamant.

La donatori de sange, lumea a inceput sa mai inteleaga ca nu mori daca te inteapa acul, dar sunt prea multi care nu inteleg ce inseamna donatul de organe.  Un exemplu elocvent este aici : Croşeul ucigaş ce a salvat opt vieţi.

O scurta statistica aici.

Dor de munte

Standard

Mi-e dor de munte, de zapada pana la genunchi si de  rucsacul de 20 kg in spate. Mi-e dor de crestele  din Piatra Craiului, de sticla de coniac savurat la 2150m altitudine.  Mi-e dor sa dorm langa adapost intr-o zi caniculara cand vantul adie usor. Mi-e dor de mirosul de padure, de noroaie, de stanci si grohotis. Vreau sa fug, sa urc prin Crapatura, sa urc in Turnuri si sa urmez creasta pana la refugiul de pe Ascutitu’.

As vrea sa urc pe Jepi, sa trec repede de Babele si sa ma opresc la Vf. Omu’.  Sa ma asez pe stanca si sa savurez un ceai cald, asteptand ca platoul sa fie invaluit in ceata densa de Bucegi. Vreau sa vad lumea de sus.

Nu mai vreau sa aud barfe in jurul meu, nu mai vreau sa vad oameni care critica tot chiar daca n-au idee despre ce vorbesc. Nu mai vreau norme sociale sau „normalitate urbana”. Nu vreau fum de tigara.  Nu vreau aglomeratie si transport in comun, noxe si praf.

Vreau sa urc in trenul de Zarnesti, sa aterizez in gara, sa pornesc la drum cu bocancii mei plini de noroi si sa ma mai opresc doar la Curmatura.

Vreau un foc de tabara si muzica la chitara, oameni interesanti si cer senin. Vreau padure, stanci, verdeata si cer senin.

Ne vedem pe munte!

Altfel de şerpaşi

Standard

A mai trecut o campanie electorala, a mai candidat inca odata Gigi Becali la presedentie, am castigat un pariu cum ca mai mult de 1,5% din romani sunt idioti. Cum sa votezi asa ceva? Asta e, mergem mai departe.

Elena Udrea (ca idee, voi vedeti vreo diferenta intre ea si Ciociolina?) e iar ministru.  La educatie ministru e un etnic maghiar, recunosc, pornesc cu prejudecati. Sper sa imi dea peste nas si sa ma insel, sa gresesc amarnic. Deja am citit de un proiect de lege care vrea sa restructureze Bacalaureatul. 3 (trei) materii : Lb. Romana oral si scris, Limba Moderna si Matematica(sau proba de profil). Dupa ce ca suntem un popor de analfabeti cu diploma, se vrea sa se ia bacalaureatul si mai usor decat se ia astazi.

In Germania, dupa al doilea razboi mondial, cei mai multi bani s-au dus la educatie si sanatate. Mai multi decat in infrastructura. Noi suntem singurii din Europa care dam afara profesori ca sa facem 3-400 metri ( repet, metri) de autostrada. Dam afara profesori pentru a ajunge la nivelul in care acelasi profesor o sa predea matematica si muzica sau desen. Sau de ce nu Lb engleza si biologie.

Prea multe specii de pitipoance si cocalari, prea multi care nu au citit nici o carte in 20 de ani de viata. Sunt mult prea multi tineri care nu sunt decat balast pentru societate.  Avem prea multi absolventi de ASE sau FSE, prea multi absolventi de drept sau management care cer salarii colosale pentru capacitatile lor intelectuale. Prea multi care vor sa fie white collar.  Prea  multi vor sa aiba joburi care sa le tina funduletul la caldurica, fara ca ei sa fie in stare sa faca ceva.

Extrema cealalta e cea in  care unii nu vor sa stie ce inseamna scoala, care se multumesc cu conditia de ciobani analfabeti (aici nu e nici o aluzie la Becali, el este semianalfabet). Prea multi care nu stiu sa scrie sau sa citeasca. Care se zbat in mocirla inculturii fara sa fie cineva care sa ii ajute sa iasa de acolo. Ce profesor va mai merge la tara atat timp cat se restructureaza posturile? Cine va mai fi dispus sa faca o naveta de 60km zilnic sa predea unor copii din satele uitate de lume?

Avem parlamentari europeni care injura cu o dictie pe care ar fi invidios chiar si Bogdan Aurescu. Avem parlamentare europene care si-au facut campanie fara banii sau influenta paterna, dar care e prost-vorbitoare de limba materna. Avem reprezentanti in comisia europeana care, in interviuri, spun ca ei nu reprezinta Romania, ci anumite minoritati etnice.

In momentul in care avem nevoie de educatie pentru generatiile tinere, se fac reduceri bugetare si de personal.  Avand in vedere ca educatia, in Romania, este cu un picior in groapa, noi ii facem ei ii fac vant sa se duca mai repede. Sportul la fel, se taie ore de sport din orarul saptamanal, se reduce finantarea cluburilor sportive.  Ne indreptam spre o natie de jucatori de WOW, semianalfabeti si strambi.

Oricat i-am blama si injura printre dinti, profesorii sunt cei care ne deschid ochii catre lume, lasand la o parte cei 7 ani de acasa, acolo de unde preiei defectele si calitatile – nefiltrate – direct de la parinti, profesorii te ajuta sa vezi lumea cu alti ochi, sa intelegi ce se intampla in jurul tau si sa fi capabil de a actiona dupa principiile tale morale. Fara ei, esti o maimuta coborata din copac care arunca cu pietre in mamuti.

will be continued…